Placinta Doina

Toata lumea stie celebra placinta facuta de mama Ruxandrei pentru diversele noastre petreceri sau alte evenimente.

M-am hotarat sa iau reteta si sa o pun in aplicare si iata ce a iesit:

Ce se pune:

- 1 kg ciuperci, taiate cat mai marunt

- 1-2 cepe

- smantana 1 borcan

- 4-5 oua pentru compozitie si un ou pentru uns foaia

- o conserva de carne vita

- verdeata

- un pachet de foietaj

Cum se face:

Se caleste ceapa un pic apoi se adauga ciupercile si se calesc impreuna pana cand ciupercile sunt facute (adica moi si un pic aramii). Se adauga carnea din conserva, pe care in prealabil am faramitat-o bine de tot. Se iau de pe foc si se lasa la scurs un pic (ciupercile lasa apa si daca nu sunt scurse, iese placinta prea moale). Se pun ouale, verdeata, sare, piper si smantana. In smantana se pune un pic de faina, tot pentru a fi tare compozitia.

Se unge un pic tava de la aragaz, se pune una din foile de foietaj. Se adauga compozitia, se acopera cu cealalata foaie. Se inteapa din loc in loc foaia si se unge cu un ou batut ca sa se rumeneasca frumos.

Se baga la cuptor 30-40 minute si gata!

2013

Nu vreau sa ma repet dar iata ca ultimii ani sunt parca trasi la indigo. Trec repede si parca nu mai apucam sa ne bucuram de ei. Ar trebui sa ne bucuram de  ei si sa ii apreciem mai mult!

Si 2012 a fost aglomerat si zic si azi la fel ca anul trecut si ca acum 2 ani: ma bucur ca a trecut 2012, poate ca 2013 va fi mai bun. Am facut si lucruri bune anul trecut: am pictat, am calatorit, ne-am mutat in casa noua, am mancat bun dar mai putin. Nu m-am mai ingrasat, ba chiar am reusit sa slabesc :)

Ca si evenimente ale anului care a trecut ar fi asa: mi-am operat piciorul paradit la ski, am avut prima expozitie personala, am fost intr-o tabara de creatie absolut minunata, mi-am refacut piciorul dupa operatie, am reusit sa ma acomodez si sa imi placa noua casa.

Voi fi mai indrazneata in 2013 si imi voi propune sa am o noua expozitie personala, sa imi petrec mai mult timp de calitate cu familia mea, sa calatoresc prin tara, sa imi gasesc calea care sa ma faca fericita si pe care toti ai mei sa o accepte, sa tip mai putin si sa creez mai mult. Stiu ca in ultimii ani parca am fost mai putin atenta cu ce imi propuneam. Stiu ca daca imi pun in cap concret lucrurile astea, ele chiar se vor intampla!

Piscoturi

Azi, in prima zi a anului, am hotarat ca voi face piscoturi dupa reteta bunicii mele. Am hotarat asta pentru ca am reteta de mult si nu o incercasem in varianta originala si pentru ca aceste piscoturi sunt delicioase si imi era pofta de ceva bun (daca va vine sa credeti, dupa toate mancarurile de la Craciun si Revelion!).

Ce ne trebuie:

300 g untura - aici trebuie sa va precizez ca nimic nu ii face atat de pufosi si fragezi, precum ii face untura. Am incercat cu margarina, dar nu au nici o legatura!
300 g zahar
1 ou
1 pahar (150 ml) de sifon sau bors
faina cat cuprinde
un praf de sare

Se amesteca toate ingredientele pana cand se obtine o coca taricica. Trebuie sa va ganditi ca bunica mea o baga in masina de tocat si avea un suport special prin care ea iesea in forma de biscuiti cu dungi diferite. Deci, consistenta trebuie sa fie ca de plastelina ca sa poti modela din ea biscuitii.
Se pun in tava neunsa si se dau la cuptor pentru aproximativ 30 min, pana se rumenesc.

Ia uitati ce minunatie a iesit!

Soparla

Ceapa

Arta decorativa

Perioada africana si altele

 Trei femei

Culori futuriste